CODUL FISCAL din 22 decembrie 2003 (Legea nr. 571/2003). Parlamentul României adopta prezenta lege.
Actualizat pana la inceputul lunii aprilie, 2005. (pagina in constructie)

TITLUL I: Dispozitii generale CAPITOLUL III: Definitii Art. 8: Definitia sediului permanent

<< Articolul precedent

Articolul urmator >>

Art. 8: Definitia sediului permanent

(1)În întelesul prezentului cod, sediul permanent este un loc prin care se desfasoara integral sau partial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent.
(2)Un sediu permanent presupune un loc de conducere, sucursala, birou, fabrica, magazin, atelier, precum si o mina, un put de titei sau gaze, o cariera sau alte locuri de extractie a resurselor naturale.
(3)Un sediu permanent presupune un santier de constructii, un proiect de constructie, ansamblu sau montaj sau activitati de supervizare legate de acestea, numai daca santierul, proiectul sau activitatile dureaza mai mult de 6 luni.
(4)Prin derogare de la prevederile alin. (1)-(3), un sediu permanent nu presupune urmatoarele:
a)folosirea unei instalatii numai în scopul depozitarii sau al expunerii produselor ori bunurilor ce apartin nerezidentului;
b)mentinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai în scopul de a fi depozitate sau expuse;
c)mentinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai în scopul de a fi procesate de catre o alta persoana;
d)vânzarea de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident, care au fost expuse în cadrul unor expozitii sau târguri fara caracter permanent ori ocazionale, daca produsele ori bunurile sunt vândute nu mai târziu de o luna dupa încheierea târgului sau a expozitiei;
e)pastrarea unui loc fix de activitate numai în scopul achizitionarii de produse sau bunuri ori culegerii de informatii pentru un nerezident;
f)pastrarea unui loc fix de activitate numai în scopul desfasurarii de activitati cu caracter pregatitor sau auxiliar de catre un nerezident;
g)pastrarea unui loc fix de activitate numai pentru o combinatie a activitatilor prevazute la lit. a)-f), cu conditia ca întreaga activitate desfasurata în locul fix sa fie de natura preparatorie sau auxiliara.
(5)Prin derogare de la prevederile alin. (1) si (2), un nerezident este considerat a avea un sediu permanent în România, în ceea ce priveste activitatile pe care o persoana, alta decât un agent cu statut independent, le întreprinde în numele nerezidentului, daca persoana actioneaza în România în numele nerezidentului si daca este îndeplinita una din urmatoarele conditii:
a)persoana este autorizata si exercita în România autoritatea de a încheia contracte în numele nerezidentului, cu exceptia cazurilor în care activitatile respective sunt limitate la cele prevazute la alin. (4) lit. a)-f);
b)persoana mentine în România un stoc de produse sau bunuri din care livreaza produse sau bunuri în numele nerezidentului.
(6)Un nerezident nu se considera ca are un sediu permanent în România daca doar desfasoara activitate în România prin intermediul unui broker, agent, comisionar general sau al unui agent intermediar având un statut independent, în cazul în care aceasta activitate este activitatea obisnuita a agentului, conform descrierii din documentele constitutive. Daca activitatile unui astfel de agent sunt desfasurate integral sau aproape integral în numele nerezidentului, iar în relatiile comerciale si financiare dintre nerezident si agent exista conditii diferite de acelea care ar exista între persoane independente, agentul nu se considera ca fiind agent cu statut independent.
(7)Un nerezident nu se considera ca are un sediu permanent în România numai daca acesta controleaza sau este controlat de un rezident ori de o persoana ce desfasoara o activitate în România prin intermediul unui sediu permanent sau altfel.
(8)În întelesul prezentului cod, sediul permanent al unei persoane fizice se considera a fi baza fixa.

<< Articolul precedent

Articolul urmator >>